Cu vreo 15 ani in urma mi s-a intamplat sa ma trezesc tipand din somn. Nu imi aminteam ce visasem. Iar pe vremea aceea nu studiam visele.

Au trecut multi ani de atunci iar acum cateva luni am inceput din nou sa tip in somn. Nu doar o data. Deja devenise un tipat recurent. Si era exact ca in urma cu 15 ani. Nu-mi aminteam ce visam. Doar tipam fara sa stiu de ce.

Acum insa era destul de intrigant. Tare mult as fi vrut sa imi dau seama ce inseamna acel tipat dar fara un vis nu aveam de ce sa ma leg. 

Cand ma trezeam din tipat stiam doar ca am simtit o nevoie teribila sa tip cu glas tare. Nevoia asta insa mi se cam repeta o data la cateva saptamani.

Am continuat sa tip in somn. Fara sa imi amintesc de ce. 

Am observat insa ca tipatul nu era mereu la fel. Avea tonalitati si intensitati diferite.

Stiam ca este un tipat care ”tipa’’ la mine. Care chiar vroia sa imi transmita ceva. 

Pana la urma am folosit una din tehnicile de amintire a viselor. Nu a functionat imediat. O repetam seara de seara continuand insa sa tip in somn. Pe tonalitati diferite. In moduri diferite. Dar tipam. 

Tipatul era cosmarul meu recurent fara cuvinte. Si fara amintiri. 

Pana intr-o noapte cand am tipat din nou dar de data aceasta cand m-a trezit tipatul stiam si ce visasem. Si mi-am setat imediat intentia sa imi amintesc visul si cand ma trezesc dimineata.

Visul era foarte scurt. Pur si simplu fugeam de tata si tipam. 

Gandindu-ma la vis aveam un amestec teribil de emotii si intrebari. De ce as fi fugit de tata tipand ? De ce as fi fugit de un tata pe care l-am adorat ?

Imi tot puneam intrebarile pe care le folosesc in decodificarea unui vis si totusi raspunsurile nu se legau.

Pana cand mi-am dat seama unde greseam. Eu analizam doar visul. Fara sa il corelez si cu  tipatul.

Tipatul de acum fusese total diferit de cele dinainte. A fost un tipat gen AHAAAA …. Ca si cum as fi descoperit ceva.

Si in momentul acela am stiut….

Tipam si alergam in vis pentru ca fugeam, nu de tata, ci de ultima idee cu care il asociam pe tata. Cea a mortii. 

Tata murise cu 6 ani in urma de cancer. Iar eu, peste ani, la nivel subconstient cu acelasi diagnostic, alesesem sa fug de moarte. Alesesem de fapt viata. Si fugeam catre viata cu un tipat gen EVRIKA.

La putin timp dupa ce am inteles ce a insemnat tipatul meu am aflat ca in momentul diagnosticului mi se mai dadusera doar 2 luni de trait. Ai mei nespunandu-mi acest ”amanunt’’. Iar tipatul incepusem sa il am la putin timp dupa ce ”expirase’’ timpul pe care mi-l mai acordasera medicii.

Cand este vorba de visele noastre, mai ales acele vise in urma carora te trezesti cu emotii puternice, te rog din suflet sa le acorzi mare atentie.

Mai ales daca se mai si repeta. Indiferent ca este vis, cosmar sau chiar tipat.

La mine decodificarea visului a fost data de nuanta tipatului. 

Daca nu realizam ca era un tipat tip Evrika toate intrebarile pe care mi le adresam nu ar fi avut nicio relevanta in interpretarea visului.

Stiu, sunt nuante. Si le descoperim pe masura ce viata ne trece prin diverse.

Nu te stresa insa. Daca ai un vis care te pune pe ganduri poti sa-mi scrii. Si te ajut cu mare drag. 

Se pare ca mi s-a mai dat timp sa ma ocup de vise 🙂

Cu drag de vise,

Alina Barcan

Tags: